Studiu de integrare in arhitectura specifica locala

In ultimii ani, in zonele mai dezvoltate ale Romaniei a inceput sa fie constientizata importanta conservarii peisajului cultural al satelor.

Schimbarea de atitudine a administratiilor locale vine pe fondul degradarii mediului construit si este favorizata de aparitia unor lucrari si studii de specialitate in domeniul patrimoniului construit. Importante in acest sens sunt redactarea si publicarea de catre Ordinul Arhitectilor din Romania a „Ghidurilor de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural„. Fiecare din aceste ghiduri studiaza o anumita zona etnografica, scotand in evidenta elementele arhitecturii locale valoroase, care merita pastrate.

Un studiu de integrare in arhitectura specifica locala presupune analiza calitativa a mediului construit din zona in care se doreste realizarea unei noi constructii, astfel incat sa poata fi identificate solutii de rezolvare a cerintelor functionale, structurale sau de reprezentare, intr-o maniera cat mai armonioasa cu contextul existent. Am numit „calitativa” aceasta analiza, deoarece ea nu urmareste obtinerea unei statistici cantitative si deci preluarea celor mai numeroase elemente, ci arhitectul care realizeaza studiul va discerne intre tipologiile existente in zona si va selecta doar acele elemente pe care le considera valoroase. De exemplu, in multe sate apar construite in perioada comunista case de catalog (case tip), cu o arhitectura total nespecifica zonei. Desi aceste case ajung sa fie dominante in unele zona, ele nu pot fi considerate specifice locului, fiind evident modele straine zonei.

Consideram ca fiecare regiune are elemente arhitecturale care o fac unica si recognoscibila, dandu-i identitate si caracter. Aceste elemente merita sa fie perpetuate, in forme noi care sa raspunda cerintelor functionale si tehnologice actuale. Adica nu propunem copierea acestor elemente, ci preluarea lor in mod creativ, adaptarea, aducerea la zi. Un proces similar, mai usor de observat , este perpetuarea si evolutia in timp a unor elemente vizuale identitare din industria auto. De exemplu masca de radiator la autovehiculele BMW. Desi automobilele au evoluat odata cu tehnologia, unele marci au pastrat si exprimat in mod deliberat unele elemente, care in timp au devenit specifice marcii.

In mod similar, constructiile specifice unei regiuni sunt usor de recunoscut si alcatuiesc o imagine de marca a locului. De exemplu „casele cu ochi” de la Sibiu, culele din Oltenia sau „casele cu ocol” din Tara Barsei, sunt toate particularizari locale ale unor tipologii raspandite intr-o regiune mai mare.

Intotdeauna elementele stilistice ale regiunilor sunt amestecate, prezentand diverse influente din diferite perioade si zone. De obicei evolutia tipologiilor este lenta, dar poate fi uneori brusca (satul Rimetea din judetul Alba este reconstruit integral la sfarsitul secolului XIX, in urma unui incendiu, ceea ce face constructiile sa fie exceptional de similare). Atunci cand intervenim intr-un context avand deja un caracter definit, este necesar sa ne subordonam respectivului caracter, pentru a nu altera caracterul locului. Ipoteza noastra este ca toate zonele au deja un astfel de specific, ca acest specific trebuie analizat, inteles si din el sa rezulte in mod creativ formele noilor cladiri.

Nu exista un normativ pentru elaborarea acestor studii, insa pentru a acoperi cat mai multe aspecte ale specificului local, noi am alcatuit o lista de capitole ale analizei. Publicam mai jos cuprinsul studiilor noastre de integrare in arhitectura specifica locala:

1. GENERALITĂȚI

2. CONSIDERENTE DE ANSAMBLU
2.1. Modul de ocupare a parcelelor
2.2. Regimul de înălțime
2.3. Gabaritele și proporțiile
2.4. Forma şi volumetria

3. ACOPERIŞUL
3.1. Tipologiile de acoperișuri, pante
3.2. Şarpanta
3.3. Învelitoarea (culori, materiale folosite şi compatibilităţi)
3.4. Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile
3.5. Streşinile, jgheaburile și burlanele

4. PEREŢII
4.1. Raportul plin/gol, forma, dimensiunea și proporția golurilor
4.2. Materialele de finisaj
4.3. Schemele cromatice
4.4. Tehnologiile

5. ELEMENTELE DE FAŢADĂ registre orizontale (coamă, cornișă, brâu, soclu, parapete) şi verticale (târnaț, stâlpi, pilaștri, bosaje de colț, lezenă, coş de fum etc.)
5.1. Timpanele
5.2. Detalii decorative de faţadă

6. TÂMPLĂRIA ȘI GOLURILE

7. AMENAJĂRILE EXTERIOARE
7.1. Spaţiile de trecere/spaţiile exterioare
7.2. Scările exterioare
7.3. Pavimente şi amenajări exterioare
7.4. Vegetaţia
7.5. Împrejmuirile
7.6. Elementele de mobilier rural exterior: bancă, fântână, cruce, adăpătoare

8. PORȚILE

9. CONCLUZII / RECOMANDĂRI

Desigur aceasta este doar varianta la care am ajuns noi, in baza experientelor precedente, pornind de la continutul Ghidurilor de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural, al Ordinului Arhitectilor din Romania.

* Sursa imaginilor: