Dezavantaje cabana de barne din lemn rotund – busteni necalibrati (3)

Desi o cabana din barne de lemn rotund sau busteni necalibrati poate fi o solutie foarte buna pentru o locuinta de vacanta intr-un cadru natural sau pentru o dotare turistica in zona rurala, pe langa avantajele evidente, acest tip de cladire are si o serie de dezavantaje pe care le vom prezenta in cele ce urmeaza.

Dezavantaje ale unei cabane de barne din lemn rotund sau busteni necalibrati:
Proprietatile fizice si chimice ale lemnului il fac vulnerabil la o serie de factori. Apa, chiar si atunci cand este vorba doar de o inundatie cauzata de spargerea unei tevi a instalatiei sanitare, provoaca pagube mai mari decat in cazul unei constructii de zidarie. Lemnul este predispus atacurilor biologice cauzate de organisme xilofage. Tratamentele cu solutii chimice insecto-fungicide (Villa Prima sau Lignoprot) asigura protectia lemnului insa sunt costisitoare si in general sunt suspectate a fi neasanatoase pentru utilizatori. Un alt risc al structurilor de lemn este cel de incendiu. Exista tratamente de ignifugare a lemnului, insa din nou costul ridicat si necesitatea refacerii tratamentelor, duc la reducerea randamentului. Nici substantele folosite pentru ignifugare nu sunt lipsite de temerea ca ar putea produce afectiuni de sanatate.

Izolarea termica presupune de obicei asigurarea unui transfer termic cat mai mic prin peretii exteriori ai cladirii. In cazul caselor de barne apare in plus necesitatea etanseizarii peretilor, care este dificila sau necesita solutii costisitoare, precum dispunerea pe fiecare rost dintre busteni a unor garnituri pe ambele fete ale zidului. De asemenea, in timp, odata cu uscarea lemnului, in busteni se deschid crapaturi ce urmaresc fibra lemnului. Acestea maresc neetanseitatea cladirii, putand cauza accesul apei de ploaie prin pereti spre interior, sau instalarea insectelor, algelor sau fungiilor xilofagi.

Aceeasi uscare a lemnului provoaca o tasare a cladirii in primii ani de existenta, estimata de constructorii americani la 5% din inaltimea acesteia (deci ~25 cm la o inaltime de 5 metri) si o fluctuatie periodica a dimensiunilor cladirii in functie de umiditatea aerului. Datorita variatiilor de inaltime, este necesara prevederea unor rosturi deasupra fiecarei usi sau ferestre, care sa preia tasarea si contragerea peretilor, prevenind deteriorarea tamplariilor.

Dificultatea mascarii instalatiilor electrice, sanitare, de incalzire si de ventilatie, adesea ajungandu-se la solutii de instalatii aparente, reduc din farmecul acestei tehnologii de construire.

Pereti constructie sunt grosi, ceea ce genereaza un raport dezavantajos intre suprafata desfasurata si suprafata utila.

Detaliile de executie au un rol deosebit de important in imaginea generala a cladirii, in special datorita faptului ca elementele structurale raman aparente si constituie finisaj. Astfel toate etapele de executie trebuiesc parcurse cu deosebita grija, mascarea sau remedierea erorilor fiind dificila sau chiar imposibila. Cum in Romania majoritatea executantilor au o pregatire profesionala destul de slaba, sansele ca rezultatul final sa fie unul multumitor sunt destul de reduse.

Lemnul izoleaza termic mai bine decat materialele termoizolante precum vata minerala, deci oricat de mari ar fi barnele, pierderile de caldura vor fi mult mai mari decat in cazul adoptarii unei tehnologii ce presupune dispunerea unui strat termoizolant.

La busteni cu diametru mediu de 35 cm, vom avea o suprapunere intre doi busteni de 10-15 cm, ceea ce duce la pierderi de caldura. Executantii acestui tip de constructii prezinta clientilor diagrame pentru grosimea medie a peretelui, insa transferul termic se face prin punctele de minima rezistenta („punti termice” in limbaj de specialitate), adica exact prin zonele in care grosimea peretelui este minima. Remedierea acestui neajuns prin dispunerea unor straturi termoizolante va duce implicit la ascunderea bustenilor si pierderea imaginii caracteristice, pe langa marirea suplimentara a grosimii peretilor.

Suprafetele neregulate ale peretilor, plus textura usor rugoasa a acestora, ingreuneaza curatarea si  favorizeaza acumularile de praf si mico-organisme precum acarienii.

Spatiile umede (baie, bucatarii, spalatorie, etc.) prezinta un risc in plus pentru sanatatea constructiei.

Constructiile de lemn au o durata de viata mai scurta decat cele de zidarie, deci investitia facuta are o rata de depreciere mai rapida.

Costul total al unei cladiri din busteni de lemn este mai mare decat al uneia similare din zidarie. Desi se fac economii la finisaje, toate dezavantajele acestei tehnologii o fac mai scumpa decat altele.

Tehnologia care se foloseste acum pentru casele din busteni este straina de traditia arhitecturii de lemn din zona noastra. Ea este importata din SUA si Canada, aducand in peisajul cultural romanesc un model strain, adesea nepotrivit. Constructiile din arhitectura traditionala presupuneau altfel de detalii de executie si o cu totul alta plastica arhitecturala.

Sursa foto: http://www.forumspotz.ng/fire-razed-inec-office-in-imo/